Talking to myself

- Măi moldoveanule, tu de ce nu vorbeşti româna literar?

- Măi românule, înţăleji tu cum stă treaba, grăind ca la noi când îs cu paţanii noştri îgni dă un sentiment că aparţân grupului aşela. E sentimentul ăla cu care ai crescut, e o familiaritate care îţ dă un fel de confort, te sâmţ complect cum s-ar zâşe. Tu poate ăi mânca "zeamă de pui" da' la mine zama mamei e strâns legată de cuvintili alea moi pe care înţăpata vorbă de la Bucureşti sau Braşov îi scoate din semnificaţie.

- Da măi moldovene dar tu vrei să fii neapărat diferit dacă vorbeşti aşa cum vorbeşti?

Diferit?!?! ICP* fereşte! cum să vreau eu să fiu diferit? Ca să vin în România şi să aibă toţi proştii motiv de bucurie că au de ce se lega?

- Şi atunci de ce vorbeşti tu aşa cum vorbeşti?

- Că-gni plaşe. Iar tu văd că ai citit tăt şi-am scris eu aişi şî ai înţăles, aşă că bădie ţâne minte de la mini câteva vorbe. Ţâne-le ghine minte căci însumează o întreagă filozofie despre chestiili astea:

Limba e un mijloc convenţional de comunicare şi atât. Nu e o dovadă a intelijenţăi, nu e o dovadă a avuţâiei şi nu e o dovadă a bunătăţâi sufleteşti. Dacă ai reuşit să găsăşti partea bună în faptul că l-ai înţăles pe om şi ai trecut peste partea rea că nu grăieşte ca şî tine atunci eşti un om bun şi te respect. Dar dacă tot şi ai putut tu vide di aişi o fost faptul că ai găsât di şi ti lega atunşi vere eşti la fel de deplorabil ca şi oricare dintre discriminatori.

Uite tu pentru mini ai acşent. Ai un acşent de Braşov. Eu la mine în sat n-am acşent. Eu la mine în raion n-am acşent, şi sâ mai grăim, eu la mine în raioanele înveşinate n-am acşent. Iaca când mă duc la Briceni gata damu am acşent. Să nu înşerşi să îmi spui ca să nu grăiesc cu acşent când tu tot grăieşti cu acşent. Cred că am acşentuat destul treaba asta.

- Măi moldovene totuşi dacă este să o luăm aşa pe bune nu face bine naţiunii noastre româneşti dacă nu o să avem o unitate a limbii.

- Da vere de acord, dar gândeşte-te că efectele unei ocupaţii ruseşti de secole nu se pot şterge cu buretele (oh crap wrong accent) aşă pur şâ simplu. Vor veni noile generaţii care învaţă în româneşte istoria românilor şi aşeia or să ajiute la unitatea limbii. Ai puţânticî răbdare. Prinşipalul că avem poduri peste Prut şi unitatea o să vinî mai încolo.

- Da bre, ai dreptatea în felul tău. Hai să bem o piva.

- De câte ori să'ţ mai spun: pivă. Piva e în rusăşti.

............................................................................................

*ICP - Improbabilul cel Pozitiv